Citesc o nouă carte despre traumele produse de comunism și realizez încă o dată câtă nevoie este de astfel de cărți.
E una să știi că Securitatea făcea eforturi să racoleze cât mai multe persoane în rețeaua sa de informatori și că propaga astfel un sentiment de nesiguranță generalizat și alta să asiști prin intermediul paginilor la tremurul unui om cu mamă, tată, soție și prieteni bolnav de suspiciune, să ajungi să-i simți nevoia de comunicare, de autenticitate măcar de un minut pe care însă nu și-l mai poate permite de față cu nimeni. E una să știi că existau dispozitive de interceptare mai peste tot și alta să vezi cum cel mai banal schimb de informații necesita o plimbare prin parc. Mă opresc aici, dar exemplele sunt atât de numeroase.
Cărțile (și) despre comunism au darul imens de a reda conștiinței ororile unei epoci pe care am început să le bagatelizăm. Noi am auzit despre comunism, ne amintim nimicuri, însă prea mulți l-au trăit pe pielea lor, or asta i-a costat averea, familia, relații, caracter, adesea libertatea, uneori viața. Oricât de incomod ar fi, este obligatoriu să ne confruntăm cu ceea ce am fost pentru a deveni mai buni.
3 comentarii:
Ce sa zic, eu am in blogul meu un soi de campanie in care incerc sa dovedesc exact contrariul, adica eu vreau sa dovedesc tocmai faptul ca regimul comunist a avut aceste orori despre care se tot vorbeste, dar comparativ cu ororile de azi pare un joc de copii de gradinita.
Este foarte posibil sa gresesc si am plecat in acest demers asumandu-mi eventualele injuraturi pe care le-as putea incasa de la "dizidenti" si fiind absolut constient ca e foarte posibil sa gresesc.
Poate ca daca nu ar fi cazut, comunismul ar fi avut o infatisare "chineza", ceea ce - sarecunoastem - nu ar fi fost chiar rau.
Prefer frica securitatii decat furtul "capitalistilor". Macar primii erau patrioti...
a,despre comunism nu citesc ca pot sa povestesc.atunci era cosmarul perfect ,acum e nostalgie cu parfum
exista ceva mult mai horror,pune mana pe-o carte despre hortisti
edgar alan poe e mic copil....
@Eugen Ion: iata si primul subiect pe marginea caruia avem opinii contrare :)
Eu cred ca e suficient sa ne gandim ca pe vremea comunistilor n-am fi putut avea bloguri cu niciun fel de opinii.
@eu: o sa ma documentez. multumesc pentru vizita si comentariu.
Trimiteți un comentariu