joi, 9 aprilie 2009

I'm still here

Ma plimb pe strazi, cand cu pasi energici si castile infundate in urechi, cu basul amenintandu-mi ritmic timpanele, cand gafaind, rigida, adunandu-mi puterile pentru vesnicul urmator pas spre un loc in care sa imi permit sa ma prabusesc. Am nopti in care reaprind veioza tot mai des iar ca pedeapsa nu-mi dau voie sa ma culc la loc fara sa fi citit integral macar un capitol in plus din cartea saptamanii, preferabil ceva cat mai malos, mai prafos. Imi place schingiuirea asta intelectuala, ceva imprecis in mine imi spune ca o merit si vegheaza exigent calitatea lecturii. Le alternez – noptile, nu cartile – cu intervale diurne in care simt ca muschii cefei mi se lichefiaza, am senzatia ca gatul mi se va frange ca o ramurica, ca mi se va desprinde capul de pe umeri si se va duce de-a dura in fata mea.

Alerg mult, rezolv treburi pe care le ingropasem si de la care tocmai imi luasem ramas-bun definitiv de data asta, credeam eu, incerc sa nu ma mai gandesc la viitor, sa nu mai reanalizez trecutul. In definitiv, o foarte mare pierdere de timp. Viata ia brusc un curs cu totul neasteptat si ma determina sa-mi schimb planurile. Sa renunt la planuri.

Aud de oameni care fug de trecut, cum reusesc?

Un comentariu:

giuly spunea...

" Aud de oameni care fug de trecut, cum reusesc? "

indiferenta ?