luni, 21 septembrie 2009

Siturile de dating – pentru sau împotrivă?

Pe vremea când eram o domnișoară singurică și disponibilă (eeeeh, fost-am lele cât am fost), mă confruntam cu o lipsă acută de ... opțiuni. Ce să mă dau după deget, mi-ar fi plăcut să cunosc un bărbat (sau mai mulți :D) simpatic, istețel, curățel, cât de cât arătos, dacă se poate un pic descurcăreț și sigur pe el, etc. Simplu de spus, greu de făcut. După câțiva ani buni de celibat tradițional am început să fiu atentă la cei ce povesteau de situri de dating. Circumspectă rău dar mult mai deznădăjduită de șirul lung de hopeless losers pe care îi cunoscusem până atunci, am hotărât să dau o șansă acestor mijloace controversate de a ieși în lume. Am ajuns astfel să descopăr câteva lucruri, mai rar asociate cu ideea datingului online:

Economia de timp. O persoană responsabilă și care a depășit vârsta de, să zicem, 25 de ani are probabil o serie de preocupări și activități (de multe ori sub forma unui job) care îi lasă destul de puțin timp și energie pentru a mai ieși serile sau la sfârșit de săptămână etc. și pentru a mai cunoaște alți oameni. Pe internet în schimb poți răspunde unui mesaj între două ședințe sau cât aștepți în trafic la pasajul Băneasa. Poți purta o conversație din confortul propriei sufragerii, în papuci și fără machiaj. Dacă tipul se califică, sigur că urmează și întrevederea. Dar până atunci, poți sorta o groază de prospecți pentru care altfel ți-ar fi trebuit luni de eforturi și tatonări.

Pre-selecția mi se pare un atu important al siturilor de dating. Presupunând o minimă onestitate din partea celorlalți utilizatori, sunt câteva deal-breakers pe care le poți remarca încă înainte de a schimba primul salut. Poate că tip nu suferă grasele, de exemplu. Sau ochii verzi, habar n-am. Ceva. No problem, bagi un filtru. Eu am o problemă cu scunzii. Să mă ierte cititorii mititei, dar sunt mai prăjină de felul meu și vreau să mă simt protejată, dominată, cum vreți să-i spuneți. Așa că nu discut decât de la 1.80 în sus. Cunoașterea limbii române, iată un alt criteriu important și verificabil atunci când subiectul își completează profilul cu o descriere. You get the picture.

Paleta mai largă de opțiuni. Cuplurile din jurul meu fie sunt împreună din liceu fie s-au cunoscut prin intermediul unor prieteni. Ghinion, eu în liceu eram o bleagă, iar în puținele dăți în care prieteni de-ai mei mi-au facut cunoștință cu necunoscuți a ieșit nasol. Colecție mai mare de nătărăi și plicticoși n-am văzut și oricât aș miza pe bunătatea garantată a bărbatului din fața mea, ceva sare și piper trebuie să gust. Câțiva ani de ieșiri nocturne prin cluburi și baruri mi-au demonstrat nu numai că poți fuma 2 pachete de țigări pe noapte (asta după un alt pachet ziua) dar și că astfel nu faci mare brânză în termeni de extindere a cercului cu potențial romantic. Prin urmare, siturile de dating primesc puncte suplimentare pentru oportunitatea de a cunoaște oameni cu care altfel n-aș avea niciodată ocazia să schimb o vorbă.

Facilitarea interacțiunii. Toată lumea e mai curajoasă pe internet. Băiatul care într-un bar nu s-ar ridica nici mort de la masă ca să vină șă-ți dea bună ziua își va lua inima-n dinți pe web și îți va cere IDul de mess.

Mai puțină ipocrizie. Yeeeey! Din moment ce te-ai înscris pe un site de dating e limpede că ești în căutarea unui partner. În plus, cei interesați doar de o aventură sau doar de o relație pe termen lung tind să facă acest lucru cunoscut celorlalți utilizatori de la bun început, așa că nu te mai poți plânge că n-ai știut că-i fustangiu sau clingy (asta putea fi indexată și la economie de timp).

Atâtea-mi vin în cap acum, dar s-ar putea să mai fie.

Încep să fiu un pic exasperată de amice single, triste că pe ele nu le agață nimeni (ele nu se exprimă așa, dar exact asta e ideea). Eu am yang-ul mai pronunțat și tind să întâmpin asemenea lamentări cu întrebarea „Și ce faci în privința asta?”, numai că atitudinea mea pare să genereze nedumerire și o oarecare ostilitate. Eu zic că dacă (noi fetele, în secolul 21) stăm să ne plângem toată ziua și sperăm că într-o zi un tip frumos, manierat și elegant va coborî dintr-un Lamborghini și ne va spune ceva atât de amuzant dar și de inteligent în același timp încât până și tații noștri ne vor zâmbi îngăduitori, atunci nici nu merităm un bărbat ca lumea și oricum avem mari șanse să îmbătrânim așteptând. Ideea siturilor de dating pare a se lovi de două mari contraargumente, pe cât de stereotipice pe atât de puternice: „acolo n-ai cum să cunoști tipi serioși” și „nu e genul meu să fac așa ceva”.

Să le luăm pe rând.

Prima afirmație e o tâmpenie, mai ales când vine din partea cuiva care nici n-a încercat. Ca om trecut prin d-astea, aș zice că distribuția calității umane în rândul utilizatorilor de pe siturile de dating este similară celei din viața din jurul computerului. Oamenii buni sunt rari și trebuie descoperiți. Așa că, navigând cu încredere dincolo de un procent inevitabil de analfabeți, organizatori de orgii și executanți entuziaști de sex oral vei reuși să cunoști și bărbați cât se poate de OK. Dacă o tipă serioasă ca tine se gândește la alternativă, probabil că tipi la fel de serioși (și poate mai practici) au făcut-o deja. Îndemnul meu (ca și la alte capitole ale vieții) este să intri și să vezi înainte de a trage concluzii.

A doua chestie aproape nici nu merită un răspuns, fiind o stupizenie și o falsitate cât casa. Nu există un gen destinat netului și un altul incompatibil cu el, există doar oameni mai mult sau mai puțin sinceri cu ei și cu ceilalți. Vrei să faci sex? Face it. Jocul de-a găina care se împiedică devine ridicol după ... hai să zicem (iar) 25 de ani. Nu e nimic mai firesc decât să îți dorești un partener, deci nimic mai firesc decât să-l cauți. Dating sau vibrator, alege și mai lasă-ne.

Mai adaug numai că omul care mă suportă, sprijină, înțelege, mângâie chiar dacă nu înțelege, ascultă și iubește a apărut în viața mea mai întâi ca un mesaj în inbox. Și nu recunosc asta doar aici, în călduțul anonimatului. Toată lumea care ne cunoaște știe cum ne-am cunoscut. Așa că eu sunt cert, 100%, no doubt about it, pro situri de dating. Tu?

10 comentarii:

Mekone spunea...

Io zic că dating-ul online e tot așa de loterie ca și întâlnirile pe căi tradiționale. La tine a mers. La alții nu merge.
Cine stă și-așteaptă pe Făt Frumos și în timpul ăsta doar stă și se plânge are puține șanse online. Mai ales că online implică un pic de muncă: să-ți faci profilul, să te conversezi un pic, să știi s-alegi, să ai destulă încredere în tine, adică să-ți asumi și ceva riscuri - că eu continui să cred că e mai ușor de mințit în scris decât față-n-față. Și când ai descoperit minciuna deja ai pierdut timp.
La vremea mea am dat și eu cu ochii de astfel de astfel de situri, da* n-am avut răbdare, era de migălit, așa că eu l-am cunoscut prezentat de amici ...

Evergreen spunea...

Stateam pe mirc la 16 ani. In rest nu am accesat site-uri de genul asta... desi am cunoscut persoane care pe net si-au gasit jumatatea

copiiiiubirii spunea...

Mi-a facut placere sa citesc un articol ce prezinta intr-o lumina mai buna dating-ul online.
Are si multe parti proaste, intr-adevar, dar majoritatea nu vor decat sa le sublinieze pe acelea.

Acum multa vreme si eu activam prin sfera aia. Nu cautam partener, ci sa discut cu altii oameni, de plictiseala... gaseam din cand in cand dupa multe selectari baieti simpatici si discutam... preferam asta decat sa cunosc parteneri de discutii pe chat-uri sau retele sociale, pentru ca, culmea, acolo erau sanse mai mari sa am cu cine discuta. Insa printre cati si cati din sfera 'negativa' am dat... numai eu stiu. :))
Pana la un moment dat cand am intrat cu cineva in discutie... si din una in alta, nu m-am mai ferit de data aia sa dau numarul de telefon si sa accept o intalnire. Ma gandeam ca sunt nebuna daca fac asta... dupa acea intalnire ne-am tot vazut... de fapt ne vedem si acuma. :D

Eugen Ion spunea...

Frumos articol.
Eu cred ca trebuia sa ma nasc fata... :)

Uite si o abordare pozitivista a intalnirilor on line. Recunosc, citind ceea ce ai postat aici nu imi mai par atat de retrograde intalnirile on line.
Si eu mi-am facut prieteni pe calea firului, on line, dar de aici pana la a ma intalni in scopuri "erotice" cu vre-o fata, mai e ceva drum. Sincer mie mi se pare ca partenerii on line sunt mai putin demni de incredere, mai dispusi sa iti dea papucii daca ceva nu merge, mai libertini sexual vorbind (lucru care nu este nociv in sine atat timp cat se desfasoara IN INTERIORUL CUPLULUI). Eu nu sunt chiar atat de traditionalist incat sa cer femeii de langa mine sa fie virgina, dar nici sa o iau dupa ce a fost facuta "posta" de inca 25 de "forumisti" in 2 luni. Cunosc cativa "specialisti in sex oral" (vorba ta) care par incremeniti pe site-uri de dating, a se citi siteuri de agatat parteneri de sex. Viata lor e o insiruire de cum au facut ei sex cu x, apoi cu y, apoi cu z de pe site-urile astea, o insiruire de "cum am pacalit-o pe aia sau pe ailalta si am frecat-o"...
Nu poti sa stii niciodata cati parteneri de sex a avut cineva inaintea ta, dar spun ca imi pare ca "fetele on line" nu mai tin neaparat seama de niste chestii, cum ar fi o selectie a indivizilor "iubitori". Multe se arunca in patul primilor tipi care le ofera un gram de incredere si multe sfarsesc parasite dupa al 2-lea contact sexual...
E doar un pitic din capul meu, posibil sa ma insel amarnic.
Oricum, in final ma vad nevoit sa ii dau dreptate FFD: decat sa stai si sa iti plangi de mila ca nu il gasesti pe ala cu Ferrari si vila la Ciofliceni, putred de bogat si incredibil de viril, mai bine incerci ceva, te zbati, te agiti, cauti fie si on line, iesi la bere, la Pepsi, la ce o fi cu cineva, incerci ceva, oricum nu stai si plangi in casa...
Din pacate si eu stiu cel putin 20 de tipe incredibil de dragute care stau si asteapta si ele un Ion Ion Tiriac sau ceva de genul. Asta fiind atitudinea lor, cred - in momentele mele hitleriste - ca isi merita soarta...

Andreea spunea...

Eu sunt pro site-uri de dating, desi n-am incercat (fac parte din categoria cu liceul :D). Pe langa faptul ca nu am cum sa fiu impotriva neexperimentand ceva nasol in sensul asta, pot sa spun ca am un prieten foarte bun (barbat, da), pe care l-am cunoscut online.

Anonim spunea...

:)
mi-a placut ce ai scris, am si ras, am incercat sa bifez ne-mai-po-me-ni-t , desi suna.. ironic :)) dar nu am reusit

totusi, cum zicea cineva mai sus, mie mi se pare ca ..trebuie sa fii dispus sa pui la bataie mai mult timp. si desi eu n-am incercat niciodata sa-mi gasesc.. parteneri pe net, s-a nimerit sa cunosc cateva persoane prin intermediul blogurilor (si fete, si baieti) si INTOTDEAUNA au fost altfel decat le credeam. si, suprise.. si eu eram altfel decat ma credeau ei
ceea ce m-a socat, pt ca nu mi se parea ca... bluffez, ca joc un rol, .. mi se parea ca sunt eu, pur si simplu. dar se pare ca nu eram eu. sau ca eram eu, dar doar in acea ipostaza
am multe cunostinte cu care vorbesc ..online si ma intalnesc si in viata de zi cu zi si mi se spune frecvent ca e o diferenta de la cer la pamant intre.. mine si mine :))

esti altfel in scris.
pentru mine ar fi complet.. descuranjant sa merg fie si la.. 3, sa zicem, intalniri si unul dintre noi doi sa fie dezamagit de celalalt.
..
oricum, frumos ..scris

delaskela spunea...

mi a placut imaginea tipului coborind din lamborghini, inteligent si seducator ...

intr-o vreme am fost foarte tentat sa mi fac un profil pe un astfel de site; am vazut, in treacat, femei ce pareau foarte interesante, dar si multi tipi efectiv dubiosi, teatrali, pozind machist

Food For Depression spunea...

@Mekone: de acord, tot loterie ramane.

@Evergreen: si eu cunosc o gramada.

@copiiiiubirii: mama ce de i-uri la tine! :) Foarte bine ai facut, ai vazut ca se poate?

@Eugen Ion: exista riscul sa devii dependent de dating online si sa te limitezi la a trimite mesaje porcoase unor oameni pe care n-ai de gand sa-i infrunti si face 2 face, sau sa te masturbezi in fata computerului forever. Sunt d-astia (si femei si barbati) o groaza. Eu insa m-am referit numai la normalii care nu apuca sa cunoasca oameni pe gustul lor altfel.

@Andreea: norocoaso! :)

@Anonim: o sa incerc sa repar butonul, nu-mi permit sa pierd asemenea voturi :). Multumesc pentru apreciere.

@delaskela: nu-i timpul trecut ;), evita insa utilizatorii cu poza.

Anonim spunea...

o,ja

am cunoscut personaje deosebite pe care poate in viata de zi cu zi nu le-as fi cunoscut.oameni cu foarte multa scoala ,maxi caracter si sex-appeal la greu,daca poti crede.si ne-am si vazut live, dupa indelungi tergiversari,zic secole

dar , ei nu erau pregatiti pentru ceva serios ,nu erau siguri ca pot sa-mi daruiasca ceea ce merit,
am avut sentimentul ca vor ceva si nu stiu exact ce, dar,sufletul mi-a ramas la el,ca cineva mi-a fost 'coup de foudre'' si cred ca si lui la mine,

ca astea-s iubiri adevarate, care nu-ncep niciodata si logic nu se incheie niciodata,

Anonim spunea...

ce ma enerveaza cand zice cineva.. iubirea adevarata e asta/ asa/ ...

:))
wtf? :))
iubirea adevarata e cand iubesti.. cu adevarat, nu trebuie sa se incadreze cine stie unde
si poti sa ai propria definitie pt adevarat, pt iubire
si poti sa o numesti cum vrei tu

:))
astea-s iubiri adevarate