E greu să nu fii paranoic

El și ea s-au cunoscut la o petrecere unde fiecare se dusese fără mare tragere de inimă, îndeplinind mai mult o obligație. Poate tocmai de aceea interesul – altfel probabil neglijabil – trezit de necunoscutul din capătul celălalt al încăperii a căpătat atunci și acolo proporții apreciate retrospectiv ca nejustificate. El și-a îndreptat umerii, ea a început să se joace cu părul și asta a fost. Și-au zâmbit, au intrat în vorbă. La final au plecat împreună acasă, cel mai probabil au băut o sticlă de vin până în zori, resavurând plăcerea de a te dezvălui cuiva necunoscut, această mică, iluzorie ocazie de a te recrea, măcar pentru câteva ore.

S-au revăzut a doua zi, apoi în ziua următoare și noaptea următoare și tot așa câteva luni. Nu cred că a fost iubire ci mai degrabă lipsa altor obiecte ale interesului amoros combinată cu plictis și nevoia unui trup în brațe. Ruptura s-a produs la fel de lin precum întâlnirea. Au încetat să se mai vadă fără ca universul vreunuia să sufere fisuri. Nu s-au mai căutat, perfect sincronizat, cu acordul tacit propriu celor ce nu au nevoie să așeze în cuvinte ceea ce gesturile mici au repetat până atunci. Și multă vreme n-au mai fost unul pentru celălalt decât o amintire inutilă.

Câțiva ani mai târziu viața – de această dată profesională – i-a readus față în față. S-au recunoscut cu un surâs, ea putin jenată de amintirea intimității împărtășite, el oarecum mândru de trecutul amoros comun cu această femeie acum mult mai vizibilă și împlinită. Paralelismul vieților lor a încetat inevitabil. El a început să caute superioritatea prin trimiteri tot mai transparente la un trecut pur fiziologic, ea a cedat impulsului de a se proteja negând că ar fi fost vreodată ceva între ei. Întărâtat, el a început să răspândească relatări amănunțite ale întâlnirilor lor nemijlocite de haine, în vreme ce ea a ripostat numindu-l mincinos și frustrat.

Povestea continuă și n-am habar cum va sfârși. Îmi imaginez două variante: ori se vor părui în piață, ori își vor pierde suflul și vor aștepta ca uitarea să șteargă urmele acestor ieșiri supărătoare. Cert e că e mai bine să fim cu ochii-n patru cu cine ne pupăm. Mâine s-ar putea să ne vedem pe YouTube.