Îmi sunt tare dragi adolescenții emo, de-abia desprinși din dulcea ignoranță, inconștienta inocență a copilăriei, nehotărâți încă în fața vieții care se apropie de ei ca o tornadă nemiloasă cu care vor trebui să dea piept mai devreme sau mai târziu, cu mai multe sau mai puține reușite, în funcție de ursita fiecăruia. Nu cred că deslușesc ei norii de la orizont nici măcar când sunt avertizați, azi și mâine sunt totul, dar cred că presimt instinctiv iureșul și vuietul. Mă înduioșează cearcănele lor desenate, privirea întunecată cu dermatograful, suferința manufacturată din mp3uri (de parcă nu vor avea oricum parte de destulă mai târziu...), gențile cu barete până la genunchi din pricina căruia merg atent, aruncând un picior înainte mai tare decât celălalt. Le privesc cu drag creștetele ciopârțite asimetric, lobii ciuruiți ai urechilor pe care care vor încerca mai târziu să le ascundă sub altfel de tunsori creative, hainele pseudo-zdrențăroase care îi usucă de bani pe părinții probabil îngrijorați dar și emoționați la vederea acestor mici ființe care încep să preia controlul asupra trupului lor, ca avanpremieră la marea trântă cu viața, care mai are de așteptat câțiva ani.
Nu cred că aș mai rezista să trec odată prin adolescență, prin toată perioada aceea chinuitoare, prea lungă, când toată lumea s-a prăbușit, a trebuit să fac curat și-apoi s-o reconstruiesc pe aceleași temelii.
4 comentarii:
....nu sunt desprinsi din dulcea ignoranta, sunt prinsi acolo ,cu cleme puternice.
parca romaniei ii lipsea ceva ,pe langa problema maidanezilor,copiilor strazii etc etc (apropos, eu si pe aia ii iubesc).
stii, istoria se repeta ca moda, schimba un pic decorul si accesoriile,mi-aminteste de curentul ''punk'' ,dar ''emo'' nu are roz(,presupun) si punk e mai revolutionar ,mai rebel,
simt ca emo e un SOS serios,asta simt eu
si tinerii sunt influentabili si vulnerabili.
paranteza
tensiunea din scoli eu o traduc ca o rabufnire ca tribulatiilor (intense) a unei societati intr-o perpetua tranzitie,
ce nu mi-a placut mie, nu poti sa -i antrenezi ,instruiesti,EDUCI pentru performanta ,franele sunt slabe si n-ai niciodata clasa plina,
eh,ar fi multe,multe
Eu cred că unii dintre ei chiar se bucură de toate aceste lucru...acesta este modul prin care se identifică ei, acesta este modul prin care unii dintre ei vor şi reuşesc să atragă atenţia, aceasta este felul în care ei pentru ei sunt "speciali".
Mie chiar îmi place să-i observ, sunt foarte drăguţei să-i vezi cum se manifestă. pentru unii e doar un trend, pentru alţii e mai mult de atât...
E doar o perioadă din viaţa lor care le va rămâne în caietul cu amintiri
Ceea ce este interesant este şi faptul că mulţi dintre cei care îi văd se uită la ei urât, pe unii îi ignoră, deşi nu sunt decât nişte copiluţi care au ales să meargă pe un drum, şi care, în timp, vor depăşi această perioadă.
Sunt din ce in ce mai multi adolecenti asa cum i-ati descris, si tot mai putini asa cum ar trebui sa fie. Cred ca nimic nu e mai important decat hainele negre si muzica pe care o asculta, pentru ca e ''la moda'', si vor sa para cat mai maturi in loc sa se bucure de aceasta perioada a vietii lor asa cum e ea.
Eu sunt dintre aceia care ii ignora pe emo, caci nu vad ce pot sa fac altceva cand ii vad...
Poate ca sunt eu prea batran, dar nu inteleg de ce ar vrea cineva sa fie trist fara un motiv "ca lumea". Singura tristete adevarata este tristetea in numele Domnului, dar aici e alta discutie.
Asa cum spunea si anonimul de mai sus, fiecare generatie isi creaza fronda sa. Mama intelege cu greu cum e posibil sa iti placa AC/DC in loc de Maria Ciobanu. Mama ei nu intelegea de ce iti poate placea mai degraba Elvis in loc de o romanta. Si asa mai departe... Eu nu inteleg de ce sa ai o atitudine "down" si sa pozezi in victima a societatii (nu sunt asa) in loc de "think pink".
Trimiteți un comentariu