luni, 22 iunie 2009

Lumea, marea grădină a Domnului

... e populată de cele mai variate specimene. Navigăm în voia valurilor pe o adevărată macro-arcă unde personaje cu spirit avangardist au început să se încrucișeze în afara speciei proprii, dând naștere la tot felul de curiozități; unele hilare, cele mai multe tragice.

Azi am făcut baie de zgârciți, miopi nemărturisiți, ursuzi congenitali, fricoși (muulți fricoși), pseudo-sinucigași, grandomani, vorbăreți fără noimă și măsură, constipați, plângăcioși, veșnic nehotărâți, imaturi, nespălați, histrionici și încrezuți.

O zi perfect obișnuită.

Sunt foarte des atacată că nu văd frumusețea vieții. Nimic mai greșit, acuzația e plicticos de superficială, în special când vine de la oameni care au pretenția că mă cunosc. Normal că văd frumosul, exact cum văd și faptul că nu e decât o coajă.

Spaima mea cea mare e că am dreptate.

5 comentarii:

Eugen Ion spunea...

Nu ai.

Anonim spunea...

nu ai

Food For Depression spunea...

Sper :)

Anonim spunea...

nu m-as infuza cu energie negativa de nici o forma

Anonim spunea...

draga mea, incearca sa vezi ce e bun in oameni, nu ii judeca si nu ii categorisi dupa trairile tale de moment

se vede ca treci prin momente destul de grele, nu am citit tot blogul tau ca sa ma lamuresc, dar gandeste-te ca daca tu interactionezi cu un om cu aceasta tristete si neincredere in tine, nici el nu iti va raspunde cu partea sa luminoasa